joi, 1 decembrie 2016

Comunicatul integral al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Bulgaria despre Sinodul din Creta și cel mai controversat document al său. "Sinodul care a avut loc în Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici panortodox"


În data de 29 noiembrie 2016, Biserica Ortodoxă a Bulgariei a adoptat o poziție privind Sinodul din Creta și în special textul Sinodului intitulat "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul [și nu "ansamblul" - după cum se menționează în traducerea oficială franceză, n.tr.fr.] lumii creștine". Publicăm mai jos textul integral al Sfântului Sinod [al Bisericii Ortodoxe Bulgare]:

"Poziția Sfântului Sinod [al Bisericii Ortodoxe Bulgare] cu privire la Sinodul din Creta (2016) și textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine"


Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, în sesiunea sa din 15 noiembrie (protocolul Nr. 22) s-a întrunit în  ansamblul său și a examinat textul documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine, adoptat de Sinodul care a avut loc anul acesta în Creta, și a luat următoarea poziție:

În timpul sesiunii din 1 iunie 2016, Protocolul nr 12, Sfântul Sinod, reunit în ansamblul său, a decis să propună amânarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, astfel încât pregătirea pentru realizarea sa să fie continuată. În caz contrar, Sfântul Sinod a hotărât că Biserica Ortodoxă Bulgară nu va participa la acesta.

Ulterior, Sfintele Sinoade al altor Biserici Ortodoxe locale, participante la organizarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe au intervenit cu propuneri similare. Apoi, patru Biserici locale autocefale au declarat neparticiparea lor (în ordine cronologică): Biserica Ortodoxă Bulgară (Decizia din 1 iunie a acestui an), Patriarhia Antiohiei (decizia din 6 iunie a acestui an), Biserica Ortodoxă a Georgiei (decizia din 10 iunie a acestui an), Biserica Ortodoxă Rusă (decizia din 13 iunie a acestui an). Între 16 și de 27 iunie a acestui an, la Academia Ortodoxă din Creta, Republica Grecia, s-a făcut Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe planificat, dar fără participarea a patru biserici locale și în absența Bisericii Ortodoxă autocefale din America (OCA), recunoscută ca atare de către Biserica Ortodoxă Bulgară și a cărei participare de la început, nu a fost prevăzută, nici măcar ca invitație; la Sinod fiind prezenți reprezentanți ai presei și invitați ai comunităților religioase heterodoxe (romano-catolici, anglicani și alții).

Descoperă România la pas cu strainii dar si ... în inima ta!


Descoperă România cu Peter Hurley - Documentar video integral 



Peter Hurley: In Europa nu prea există ce aveți în România. Nimeni nu-ți spune asta la televizor. 

Maria Zapca de la Săpânța: Peter vrea să învățam de la bătrâni și să dăm valoare bătrânilor. Avem foarte mult de învățat de la ei.

Ilie Bența, sculptor maramureșean: Omul dacă are dragoste de ceva, nu-l poate opri nimenea. Ești pornit. Oricine, orice ți-ar spune ți-e gândul numai acolo. [...] Am făcut troiță pentru eroi, troiță pentru deținuți politic, răstigniri, tot felul de sculpturi ce există în lumea asta. Asta e o poartă care e și la muzeu. Omul care e mai deștept, care e cu școli mai multe, el o cerut-o simplă. Oamenii care sunt cu școală mai puțină le place poarta mai aglomerată, să fie băgate toate prostiile acolo pe ea. Bine, nu-i prostie, e sculptură, dar, un om mai deștept vrea mai simplu, că ce e simplu e frumos.  

Lemnul eu, îl iubesc, fiindcă lemnul e cea mai importantă materie din toată lumea asta. Lemnul e sănătos, lemnul respiră. In casa de lemn intră aerul prin ea și e cea mai sănătoasă. Intra oxigenul prin ea. Unde e gardul făcut din fier și din marmură, acolo e cimitir, nu mai e casa omului. 

Reporter:  Țăranul credincios din trecut, dar și cel de astăzi, mai ales cel ce lucrează în lemn, simte că trăiește și lucrează în interiorul lumii create de Dumnezeu, Făcătorul Cerului și al pământului. De aceea, acest țăran respectă liniile din lemn imprimate de creator, în însuși structura materiei care urmează să devină epifanie sau simbol al spiritului prin lucrarea artistică numită poartă sau troiță

Si în viață, dar mai ales în basm, într-o călătorie, relația fundamentală între om și divin se adâncește sau se desparte.   

Dani Micles, morar: După Revoluție lumea s-a schimbat. Nu mai lucrează pământul, dispar portul, tradiția. Si eu sunt pe cale de dispariție [ca morar], pentru că dacă nu se pune porumb și grâu, nu ai produs pita ta; tot vine din colo, și nu știe nimeni ce mănâncă. Care or plecat în străinătate or lăsat pământurile nelucrate și ei mănâncă de acolo cu chimicale, nu mănâncă natural. 

Eu aș face un mesaj, să mă înțelegeți: aia nu-i gospodărie la țară, dacă omul n-are vaca lui, 2 porci, 10 oi, cal, găini. Să mănânc produsul meu. Să le măresc, să produc mai mult și nu să cumpăr de la altul, eu să dau la altul. 

Tata îmi spunea asa: "să nu vinzi pământul! Să-l lucrezi!". Pentru că noi, în istorie am fost ocupați de popoare cotropitoare, banii s-au schimbat, dar pământul nu l-o dus nimeni. E o comoară a țăranului. Pământul comunică cu omul, numai că nu poate vorbi. Ce trebuie mai mare dar de la Dumnezeu, când vorbește recolta cu tine? Asta e realitatea dar nimeni nu o apreciază. Pământul vorbește cu omul!  

miercuri, 30 noiembrie 2016

Moștenirea Sfântului Apostol Andrei: Evanghelia si taina familiei. "Nu e de ajuns să afirmi moștenirea veche frumoasă și nobilă, transmisă de la Sfântul Andrei până la tine, ci să o dai mai departe"

Iată ce mai moștenim de la Sfântul Andrei: taina familiei, așa cum o înțelegem noi, creștinii ortodocși de astăzi!

Nu e de ajuns să afirmi moștenirea veche frumoasă și nobilă, transmisă de la Sfântul Andrei până la tine, ci să o dai mai departe îmbunătățită, îmbogățită. Si, cum ai putea să o îmbogățești? Făcând misiune, ca Sfântul Ap. Andrei, redevenind dinamic, luptând pentru familie, luptând pentru frumusețea vieții în care te-ai născut tu, părinții tăi și bunicii tăi, a duhului pe care ți l-au dat strămoșii. Acel duh trebuie păstrat proaspăt în tine, nealterat.

marți, 29 noiembrie 2016

Principala intervenție a IPS Ierotheos Vlachos, în Adunarea Episcopilor Bisericii din Grecia, cu privire la Sinodul din Creta. Ce precizează aici cu privire la Biserica Ortodoxă Română.


La ultima Adunare a Episcopilor Bisericii din Grecia (23-24 ​​noiembrie 2016), IPS Theologos, Mitropolit de Serres, a citit raportul său intitulat "Informații cu privire la lucrările efectuate de Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe" și o discuție foarte amplă a urmat pe seama conținutului acestuia; apoi au fost luate decizii. Raportul a constat din trei puncte principale: în primul rând, sistemul sinodal al Bisericii și pregătirea Sfântului și Marelui Sinod, în al doilea rand, contribuția continuă a Bisericii noastre în pregătirea și formarea textelor sale [ale Sinodului n.n.] și, în al treilea rând, propuneri cu privire la subiectul lor. De fapt, raportul s-a axat pe informarea membrilor Adunării Episcopilor [Bisericii Ortodoxe a Greciei] despre Sinodul din Creta și deciziile care ar trebui să le ia aceasta. Pe durata sesiunilor [Adunării Episcopilor], am intervenit oral de două ori, și am depus un text ca proces-verbal, în care am analizat mai în detaliu opiniile mele. Voi publica mai jos principala mea intervenție care a avut loc în prima zi a Adunării.

Am ascultat cu atenție raportul IPS Mitropolit de Serres și Nigriti, Theologos, și îi mulțumesc pentru osteneala sa, mărturia sa de la început și pentru propunerile sale. Cu privire la ceea ce voi susține, ulterior, voi proceda la anumite detalieri. Am scris un text, pe care îl depun ca proces verbal, în care am fost nevoit să subliniez câteva puncte-cheie cu privire la cel de-al șaselea text, decisiv, intitulat "Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine".

1. Pregătirea acestui Sinod nu a fost suficientă. Textul care a fost elaborat de cea de-a 5-a Conferință pregătitoare Presinodală nu a fost cunoscut de ierarhie [toți ierarhii Bisericii Ortodoxe a Greciei n.tr]. L-am primit cu semnăturile Întâistătătorilor în ianuarie 2016. Era potrivit să existe o dezbatere în Adunarea Episcopilor [a Bisericii Ortodoxe a Greciei n.tr.fr.] înainte de semnarea acestora de către Întâistătători. De asemenea, delegații noștri la a 5-a Conferință pregătitoare Presinodală au informat Sinodul Permanent [al Bisericii Ortodoxe a Greciei], că textul final intitulat "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", "exprimă absolut poziția panortodox pe teme concrete într-un mod echilibrat și în cadrul ecleziologiei ortodoxe, așa cum a fost formulat și păstrat de Tradiția patristică și sinodală a  Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească". Ori, aceste constatări nu sunt corecte, deoarece textul, așa cum a fost exprimat de mulți oameni, a fost problematic, motiv pentru care a fost corectat.

sâmbătă, 26 noiembrie 2016

IPS Ierotheos Vlachos si P. Rafail Noica despre Sinodul din Creta."Dacă suntem prea rigoriști, L-am pierdut pe Dumnezeu, dacă suntem nepăsători L-am pierdut pe Dumnezeu" "Pentru a evita aceste extreme, trebuie să avem minte cu discernământ și să nu lucrăm ca urmare a unor interese"


Nu s-a făcut nimic pe linie de vânzare a Ortodoxiei. Bine, Sinodul [din Creta] trebuie urmat de alte Sinoade, care să precizeze anumite lucruri - asta toți o spun. Dar, cum să nu vorbim cu ei [cu cei de alte credințe], sau în anumite contexte să spunem că sunt "Biserică", fiindcă ei au conștiința de a fi Biserică?! Pe de altă parte, în conștiința noastră, cum să gândim ca Biserică, dacă noi știm că Biserica este Una, Sfânta?! Si asta este nu fiindcă eu sunt ortodox și țin "patriotic" la ea, dar e o realitate. Dacă Dumnezeu a miluit ca eu să fiu ortodox și nu să mă nasc în catolicism sau altă [credință].

Sunt multe probleme implicate, dar eu vad un lucru. Dacă vă uitați în Vechiul Testament, Dumnezeu face astfel mii de pogorăminte. Prin pogorământ, îi numim și pe ei "Biserică" dar, prin asta, conștiința noastră dogmatică nu trebuie să scadă. Asta sunt două lucruri, și asta ține tipic de viața în Dumnezeu: antipozi, antinomii. 

Dacă suntem prea rigoriști, L-am pierdut pe Dumnezeu, dacă suntem nepăsători L-am pierdut pe Dumnezeu.

Primul pogorământ pe care îl face Dumnezeu: cade Adam, și, ce-i zice după aia Dumnezeu? Uitați-vă în cartea Facerii. "Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul" (Facerea, 3, 22). Păi, cum a devenit ca unul dintre Ei, când tocmai s-a despărțit de Dumnezeu? Dar, Dumnezeu, prin pogorământ: "dacă tu crezi că ți s-au deschis ochii, păi, bine, ți s-au deschis ochii..." Însă, hai să-l luam din gradina Raiului și de lângă Pomul Vieții, ca în starea în care e să nu cumva să guste din Pomul Vieții, și păcatul să devină nemuritor. Deci... n-a devenit "ca unul dintre Noi"! Si pogorăminte d-astea vezi de-a lungul [întregii Scripturi]. Si Dumnezeu vorbește limba omului, pe înțelesul omului și, de cele mai multe ori, face pogorământ față de neputința omului, să-i împărtășească cât decât ceva, de unde să-l poată ridica ceva mai sus, ceva mai sus... până la îndumnezeire

Așa că, râvna noastră să nu fie una ca a talibanilor, dar pogorământul meu să nu mă păcălească și pe mine, cum zice gluma aia: "am făcut pe prostul și m-am trezi ca așa și eram". Dar nu e cazul încă să ne despărțim! 

Eu am văzut acuma, și l-am cunoscut îndeaproape pe IPS Teofan, pe care foarte mulți l-au lăudat. IPS Ierotheos -am citit un articol care a fost pe internet - și a zis două lucruri interesante, în special. Biserica Română a fost foarte bine pregătită. Toți s-au uimit cât de bine a fost pregătită. Al doilea lucru: Patriarhul nostru, Daniel, departe de a fi un ecumenist, a fost coloana vertebrală a Ortodoxiei în acest Sinod unde riscau tot felul de lucruri. Si, cred, așa cum și am auzit, că nu este altul, ca Preafericitul Daniel, care poate apăra Biserica noastră, în zilele noastre. Si, în același articol, IPS Ierotheos avea cuvinte mai puține, dar nu de mai puțină laudă, față de IPS Teofan. Nu e cazul să ne despărțim de ei [de ierarhii noștri n.n] acuma. Ferească Dumnezeu ca mai târziu să picam oricare dintre noi în altceva. Dar, acuma, în niciun caz nu este [cazul]. Si nu că așteptăm ca mai târziu [să ne despărțim]! N-am așteptări pesimiste de la ei.

***



– Sunt foarte multe întrebări – poate și pentru faptul că Mitropolitul Ierotheos a menționat în deschidere prezența la Sinodul din Creta – multe întrebări sunt pe aceasta temă. Cum ar fi reacționat Părintele Sofronie în fața Sinodului din Creta? 

IPS Ierotheos Vlachos: Nu știu ce ar fi făcut Părintele Sofronie în privința aceasta. Măcar de-ar fi trăit și să ne fi spus tuturor ce trebuie să facem!

Eu, ce aș dori să spun, și am mai spus și de dimineața la Sfânta Liturghie, este faptul că astăzi avem nevoie de astfel de teologi ai experienței și de clerici care să fie să fie astfel de teologi, care să aibă rugăciunea inimii și să lucreze în Biserică în consecință.

Mi-a spus odată Părintele Sofronie că toți cei care vorbesc despre unirea Bisericilor sau cum ar fi ea numită, în orice fel, nu au înțeles, aceștia, nici înălțimea dumnezeirii pe care o are Biserica lui Hristos, nici adâncimea căderii pe care o au ceilalți creștini delimitându-se și cazând din credința cea ortodoxă. Si, spunea că atâta vreme cât există în Biserica Ortodoxă un singur creștin ortodox cu experiența teologică a credinței nu se va pierde Ortodoxia. Si, ceea ce menționam de dimineață la Sfânta Liturghie că este un mic fragment din scrisorile pe care le-a adresat lui David Balfour. Consider că legătura pe care a avut-o Părintele Sofronie cu Balfour este fundamentul pe care a scris și a dezvoltat cartea sa despre Sfântul Siluan. Acolo Părintele Sofronie spune că nu pot să înțeleg credință fără dogmă, creștinism în afara Bisericii, și creștinism fără asceză, fără nevoință. Aceste trei elemente: dogmă, Biserică și asceză constituie o realitate comună de viață. Cuvinte ale Parintelui Sofronie…

Desigur, Părintele Sofronie trăind în lumea occidentală, avea și discernământ, avea și trăia învățătura ortodoxă. Și avea discernământ, știa până la ce punct ar putea face cineva o iconomie în relație cu ceilalți

Problema este că astăzi nu avem ierarhi care să aibă o astfel de statură duhovnicească și mintea să fie coborâtă în inimă. De aceea [se manifestă] și cele două părți extreme: fie fanatismul, fie secularizarea. Nu avem puterea și statura duhovnicească, pentru a merge pe drumul ortodox, în sensul discernământului. Si, de aceea astăzi – și vorbesc despre mine -, avem nevoie de episcopi care să întrupeze o teologie experimentală, duhovnicească și nu de diplomați bisericești. Am putea să vorbim foarte mult, dar nu avem timp. Diplomația nu ajută Biserica. Altceva este discernământul și altceva este diplomația. Și, prin aceasta putem să evităm extremele. Și, pentru a evita aceste extreme, trebuie să avem minte cu discernământ și să nu lucrăm ca urmare a unor interese.

Pentru că anumite texte, cum sunt textele din Creta, nu sunt texte teologice, ci sunt texte diplomatice, care nu pot să satisfacă exigentele nici ale heterodocșilor, nici ale ortodocșilor. Este ca și cum ar exista un vas cu foarte mulți pești și fiecare pescuiește cam ceea ce dorește.

Dar ceea ce s-a întâmplat în Creta, și foarte bine a spus Sinodul Bisericii frățiilor voastre, este un text care a fost ameliorat și a fost îmbunătățit și diortosit în anumite elemente, dar aceste texte trebuie să fie explicitate și ameliorate în următoarele Sfinte Sinoade care vor avea loc.

Noi trebuie să rămânem înăuntrul Bisericii, să ne luptam pentru aceste teme și aceste provocări bisericești, să nu ieșim din Biserică și să avem drept călăuze pe episcopi și ierarhi. Și atunci când se întâmplă anumite greșeli în Biserică, ea însăși, Biserica, trebuie să le amelioreze și să le diortosească. 

Frățiile voastre aveți un Mitropolit și un Episcop foarte bun, aici, care s-a luptat și se luptă pentru credința ortodoxă și trebuie să aveți în el o desăvârșită încredere. Pentru că astfel de întâlniri, cum este cea de astăzi, pe seama Părintelui Sofronie și a teologiei sale, în Grecia nu au loc, eu nu-mi amintesc sa fi avut loc întâlniri de acest fel. De aceea consider că trebuie să aveți încredere în Mitropolitul frăției voastre.

Și e mai de dorit, e mai bine să rămânem în Biserică cu anumite greșeli, care în mod firesc au loc, decât să ne aflam în afara ei, mărturisind, chipurile, credința ortodoxă.

vineri, 25 noiembrie 2016

Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe din Grecia a pus în discuție chestiunea Sinodului din Creta


Preafericitul Arhiepiscop al Atenei și al întregii Elade, Ieronim, în calitate de președinte al Adunării Episcopilor, s-a adresat membrilor acesteia, mulțumind Preasfințiilor ierarhi pentru că au venit la reuniune, subliniind ceea ce urmează:
"Doar simpla și singura amintire a cuvântului mântuitor al Domnului nostru, Care a spus că "unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor" (Matei XVIII, 20) este suficientă pentru a înțelege enorma semnificația spirituală pe care o îmbracă în sine însuși, ca eveniment, convocarea și realizarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii din Creta, un Sinod cu atâția Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, cu atâția episcopi și atâția preoți. 

Dacă luăm în considerare faptul că instituția sinodală străveche este o instituție cu o dinamică excepțională, instituție indisolubil legată de conștiința pleromei Bisericii noastre, devine atunci clar faptul că un Sinod, [adică Adunarea episcopilor Bisericii Ortodoxe a Greciei, n.tr.fr.] conform acestui fapt, trebuie să ofere un cuvânt spiritual și eclezial fondat și, în nici un caz, nu poate fi considerat ca având un caracter de constatare, de validare sau de pură procedură formală. Locul fiecăruia dintre voi în sistemul sinodal nu este decorativ, ci organic și, în consecință, profund esențial. În acest cadru al prezenței vii și a energiei Duhului Sfânt în viața Bisericii, sunt sigur că cerând întreaga luminarea de la Dumnezeu, vom supune în mod responsabil gândurile, propunerile, și mărturiile noastre personale, adică ceea ce cere conștiința ierarhica și responsabilitatea noastră episcopală în sânul Trupului Bisericii nostru Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească".

joi, 24 noiembrie 2016

Părintele Rafail Noica, în cadrul Colocviului „Întâlnirea cu Duhovnicul – Părintele Sofronie Saharov, Stareţul meu” (Conferința din a II-a zi – video, text). Regăsirea înțelesului pocăinței, umilinței, curăției sufletești, ascultării și plânsului duhovnicesc


De reținut:


Adevărata dăscălie este să-l ajuți pe copil să guste din dragostea lui Dumnezeu.
Cuvântul omenesc, de la gură la ureche, informează, într-o măsură. Bine ar fi să meargă mai adânc, să împărtășească. Dacă nu este doar o informație seacă, intelectuală, dacă vine din inimă, această împărtășire transmite informația.

Toată terminologia bisericească, duhovnicească trebuie să o reînvățăm, pentru că noi nu mai vorbim graiul Sfinților noștri Părinți.


Noi auzim un cuvânt, dar îl înțelegem în măsura experienței noastre de zi cu zi, care poate să nu fie duhovnicească, și atunci îl înțelegem într-un sens psihic, sau chiar trupesc, care poate să fie corect, dar nu e adevărat.

Pocăința este nimic altceva decât avântul unui suflet de la viața asta biologică ‒ și, de la un moment dat, plicticoasă ‒, către nețărmurire, către veșnicie. Si este o călătorie reală.

Ascultarea în sensul duhovnicesc este ascultarea prin rugăciune; este dezvoltarea auzului duhovnicesc.

Există plânsuri și plânsuri, nu oricare plâns este cel drept. Plânsul duhovnicesc este un efect al gustării din dragostea cea smerită a lui Dumnezeu. Unde nu este dragoste de Dumnezeu, lacrimile nu vor curge. 
Umilința este o străpungere a inimii de către harul dumnezeiesc ce înmoaie inima de frumusețea dragostei dumnezeiești.

 ***

  Vedeți și: Părintele Rafail Noica, în cadrul Colocviului „Întâlnirea cu Duhovnicul – Părintele Sofronie Saharov, Stareţul meu” (Conferința din prima zi – video, text) 



Adevărata dăscălie este să-l ajuți pe copil să guste din dragostea lui Dumnezeu. Și cum s-o guste? Păi, dacă părinții o trăiesc, gustă și el din iubirea asta. Copilul are nevoie de exemplul concret al părinților. Să vă binecuvânteze Dumnezeu să puteți întrupa câte ceva din virtutea dumnezeiască a iubirii, la care se reduc toate poruncile evanghelice și tot ce a fost înțelepciune și intuiție dreaptă în om. Toate se reduc la cuvântul Iubire, care trebuie înțeles cu dreapta înțelegere. Domnul să v-o dea, căci nu se poate nici împărtăși asta, chiar dacă aș cunoaște-o eu, destul de deplin, nu aș putea să o împărtășesc în cuvinte. Până la urmă trebuie, pentru dreapta înțelegere, ca omul să aibă în el cuvântul lui Dumnezeu.

Declarațiile incendiare ale Patriarhului Kirill cu privire la Sinodul din Creta. Fără consens este "o dezbinare programată în Ortodoxie"


Biserica Ortodoxă Rusă s-a abținut în ultimul moment, în luna iulie a acestui an, de a participa la Sinodul din Creta, pentru a nu provoca o nouă schismă. Acest lucru a fost comunicat jurnaliștilor de către Patriarhului Moscovei, Kirill, în timpul unui interviu în ajunul aniversarii sale de 70 de ani. 
"În istorie, dezbinări au avut loc după aproape fiecare Sinod. Dezbinări s-au produs chiar după Sinoadele Ecumenice și, de asemenea, în timpul nostru, nu ar trebui să riscăm apariția unor noi schisme. Tocmai de aceea ne-am pus de acord să adoptăm toate deciziile prin consens, dar s-a dovedit, deja din timpul reuniunii Întâistătătorilor de la Geneva, că cele două Biserici - din Antiohia și Georgia - nu au semnat documente foarte importante, și atunci n-a mai fost consens"
a spus Patriarhul.
"Apoi, Biserica Sârbă a declarat că ea consideră necesară amânarea Sinodului. Biserica Georgiei, de asemenea, a spus că ea nu va merge la Sinod, iar Biserica din Bulgaria a refuzat de asemenea să meargă", 
a mai spus patriarhul. 
"Astfel, când am primit această informație, am trimis o scrisoare la Constantinopol, propunând convocarea de urgență a unei Conferințe pan-ortodoxe, pentru a defini acțiunile noastre și a decide care ar trebui să fie abordarea noastră față de Sinod, pentru că fără consens nu ar trebui să se convoace un Sinod".
Un acord fundamental între Întâistătători, prevedea că adoptarea documentelor nu se va face decât printr-un vot unanim. Acest lucru ar permite să se excludă disputele, și să nu se provoace dezbinări. 
"Am spus încă o dată că documentele, așa cum trebuiau să fie trimise Sinodului, nu ne convin și am avea modificări serioase de adus. Am primit un răspuns foarte nepoliticos, în care se spunea: Sinodul va avea loc, asta e tot"
a continuat Patriarhul Kirill. 
"Dacă Sinodul are loc în absența consensului, aceasta înseamnă că renunțăm la principiile care le-am convenit împreună", 
a clarificat el. 
"Mai mult decât atât, aceasta însemnă pentru noi, pur și simplu, o dezbinare programată în Ortodoxie
Patriarhul a amintit că reprezentanții unor Biserici au mers totuși în Creta și au luat parte la Sinod, în timp ce alții au refuzat, ceea ce prin urmare, se neagă acestuia statutul de "panortodox". 
"Într-o astfel de situație, Biserica noastră a luat decizia să nu meargă la Sinod"
a declarat Patriarhul. 
"Dar avem o atitudine respectuoasă față de ceea ce s-a întâmplat în Creta. Avem, desigur, rezervele noastre și amendamentele noastre. Comisia noastră biblică și teologică a studiat deja aceste documente, și formulat amendamentele sale", 
a spus Patriarhul, care a anunțat că, la următoarea Adunare a Episcopilor [Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.], aceste modificări vor fi examinate cu atenție și că "vor fi făcute unele sugestii".
"Considerăm acest Sinod din Creta, ca o parte din procesul sinodal. Până în prezent, în absența unui număr de Biserici, dar nu trebuie să dramatizam. Suntem pe calea acestui Sinod [panortodox, n.tr.fr.] care va fi convocat după toate regulile și care va prezenta Bisericii Ortodoxe și lumii întregi documentele ortodoxe acceptate în mod comun", 
a asigurat Patriarhul Kirill. 



miercuri, 23 noiembrie 2016

10 ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Gheorghe Calciu. Viaţa şi cuvant către tineri: "ne-am pierdut posibilitatea de a mișca nu munții, ci inimile oamenilor pentru că s-au împietrit"



 21 noiembrie - 10 ani de când sfințitul mărturisitor, Părintele Gheorghe Calciu, s-a mutat la cele veșnice


Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa - Șapte cuvinte către tineri - Memorialul durerii



Extras din predica P. Gheorghe Calciu:


"Jos, la poalele muntelui erau ucenicii Mântuitorului, ceilalți - pentru că numai trei fuseseră cu El pe munte-, ceilalți ucenici erau înconjurați de mulțime multă. O agitație anumită se vedea de sus, de pe coasta muntelui, un fel de nemulțumire. Iisus cu cei trei ucenici a grăbit pasul, că să ajungă jos, să vadă ce se întâmplă. Poate fariseii interveniseră ca să tulbure mulțimea împotriva ucenicilor. Nu știau acolo ce s-a întâmplat dar, când a fost aproape de mulțime, un cetățean se apropie de Iisus, se aruncă la picioarele Lui și spune: "Învățătorule, vindecă pe fiul meu că este lunatic, și îl apucă pe neașteptate, și îl aruncă în foc, și l-am adus pe dânsul la ucenicii Tai și n-au putut să-l vindece".

Noi știm cât de blând a fost Iisus, pedagogia Mântuitorului care s-a sprijinit pe iubire și pe iertare, pedagogia Mântuitorului care s-a sprijinit pe înțelegerea neputințelor omenești, și este foarte șocant să vedem în acest moment care a fost reacția lui Iisus. Si reacția lui Iisus a fost aceea: "O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai răbda?" (Matei 17, 17). Pe mine mă îngrozește această ieșire a lui Iisus, mă îngrozește că Învățătorul într-o clipă și-a pierdut răbdarea în fața ucenicilor Săi și a izbucnit în această aproape imprecație.

Adeseori m-am întrebat ce s-a întâmplat, ce lucru grav s-a petrecut acolo. Mărturisesc că nu știu care este explicația. Poate că Iisus era și El tulburat de ce se întâmplase, era tulburat că după coborârea de pe munte, i s-a arătat în toată plinătatea chinurile pe care le va suferi. Cred, însă, mai mult decât atât, că Iisus era tulburat că ucenicii nu aveau credință suficientă. Din cele întâmplate s-a înțeles că ucenicii nu credeau cu toată tăria că El este Dumnezeu, că dacă v-a fi răstignit va învia, că v-a aduce pe pământ gloria cerească și harul Sfântului Duh. Noi, de ce nu am putut face lucrul acesta? Si, Iisus le-a spus: "Pentru necredința voastră". Suntem măcinați de necredință, suntem măcinați de îndoieli, suntem măcinați de scepticism! Ne macină materialismul, ne macină ideile contemporane, filozofice, sceptice, ne macină distrugerea valorilor morale! Iubiți credincioși, pentru această vreme apocaliptică a vorbit Iisus! Ne-am pierdut credința, ne-am pierdut nădejdea, ne-am pierdut posibilitatea de a mișca nu munții, ci măcar inimile oamenilor pentru că s-au împietrit și s-au făcut mai grele decât munții și decât stâncile. Acestea sunt semnele sfârșitului, când inima noastră se îngrozește [întărește n.n.] și sufletul nostru se pietrifică și nu ne mai interesează crima, uciderea, ci o ridicăm la lege de supraviețuire. Dumnezeu să ne păzească! Dumnezeu să ne pregătească sufletele celor care știm și care credem că acest carnaj al omenirii... Să păzească Dumnezeu neamul romanesc, să intre în Comunitatea Europeana cu fruntea sus, cu Hristos, cu credință și cu demnitatea noastră națională și creștină dintotdeauna. Așa sa ne ajute Dumnezeu!        

marți, 22 noiembrie 2016

Părintele Rafail Noica, în cadrul Colocviului „Întâlnirea cu Duhovnicul – Părintele Sofronie Saharov, Stareţul meu” (Conferința din prima zi – video, text). "Dragoste mândră nu este dragoste. Dragoste poftitoare nu este încă dragoste. Doar dragostea smerită!"


De reținut:


Când omul are har nici nu-şi dă seama că-l are, e firescul lucrurilor; îşi dă seama numai când îl pierde.

Dumnezeu, şi Sfinţii lui Dumnezeu sunt atât de smeriţi, aşa de simpli, aşa de apropiaţi inimii tale, că poţi nici să nu-i bagi în seamă - asta e primejdia pierzaniei.

Dumnezeu, când ne porunceşte porunca smereniei, ne învaţă să fim aşa cum este El. Şi ne învaţă să ne câştigăm viaţă cea veşnică şi să nu o pierdem din greşeală.

Cu cât mai mult un om trăieşte poruncile lui Hristos, cu atât mai mult pot învăţa cei din jurul lui Cine este Dumnezeu. Noi avem nevoie de o icoană.

Ucenicul bun, ascultătorul bun este omul care are mintea îndreptată către Dumnezeu şi care caută de la Dumnezeu răspuns, nu de la om.

Noi, cu Dumnezeu trebuie să vorbim prin duhovnic. Cinstim pe duhovnic, dar, dacă-l idolatrizăm, nu-l mai cinstim cum trebuie; chiar îl necinstim.

Sf. Siluan zice: Mare singură este smerenia! Pentru că mândria împiedică dragostea. Părintele Sofronie: “Când mi-a zis cuvântul ăla, am simţit că este cuvântul de pe urmă”. Smerenia este unul din aspectele dragostei, una din faţetele dragostei. Nu e ceva aparte; face parte din dragoste. Şi este elementul cel mai important, care este uşa deschisă dragostei. Dragoste mândră nu este dragoste. Dragoste poftitoare nu este încă dragoste. Doar dragostea smerită!

Iubirea adevărată, iubirea smerită, care este dulceaţa Împărăţiei lui Dumnezeu, dulceaţa Raiului, în lumea asta este suferinţa cea mai cumplită. De ce? Fiindcă dragostea de la sine cere reciprocitate. Dragostea este crucea care, în veşnicie, este biruinţă şi este dulceaţă, este încrucişarea a două vieţi. Dacă te dăruieşti smerit în dragoste, dragostea aia lumea asta nu o primeşte. Fiţi cu luare aminte, fraţi şi surori creştini, să devenim oameni primitori de dragoste ca să nu rănim pe cel care ne iubeşte. Nu vă speriaţi şi nu daţi înapoi când veţi vedea cât de puţin se înţelege dragostea şi cât de puţin este primită în lumea asta, în general, nu numai de duşmani, de multe ori de cei mai apropiaţi şi cei mai iubiţi.

Rugăciunea, esenţial, este chemarea numelui lui Dumnezeu.


Cine se mai roagă astăzi? Ieri am trecut un pic prin oraş, m-a apucat depresia să văd lumea în care suntem. E o lume aşa de vitregă, aşa de străină de Dumnezeu, aşa de plină numai de vane idealuri. Vădit trăim vremuri apocaliptice, adică mai corect ar fi să zicem eshatologice, nu ştim ce şi cum va fi, dar mă rog mult ca Dumnezeu să păzească Biserica Lui. Dar, dacă Dumnezeu a îngăduit să fiu în lumea asta, să zicem, dacă Dumnezeu a binevoit să fiu în lumea asta drăcească înseamnă că mă pot mântui încă.

Evaluarea Sfântului Sinod al Patriarhiei Alexandriei referitoare la Sinodul din Creta si reabilitarea instituţiei diaconiţelor. Biserica Africii va continua participarea la toate dialogurile intercreştine şi interreligioase oficiale, inclusiv la Consiliul Mondial al Bisericilor

Basilica: Evaluarea Sfântului Sinod al Patriarhiei Alexandriei referitoare la Sfântul și Marele Sinod din Creta


Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei s-a întrunit în şedinţă de lucru în perioada 15-17 noiembrie 2016, sub președinția Preafericitului Părinte Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi. Miercuri, 16 noiembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Alexandrine a publicat un comunicat referitor la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în Creta, în luna iunie a acestui an.
  1. Dăm slavă și laudă Dumnezeului în Treime, Care ne-a învrednicit să participăm la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, în luna iunie, care a trecut. Sinodul a reprezentat pecetluirea unui drum lung, de mai multe zeci de ani, parcurs prin consultări teologice intense, acorduri și dezacorduri. El a fost viziunea predecesorilor noștri luminați și harismatici, care s-au rugat să ajungă ziua convocării acestuia, însă nu au reușit. Ne exprimăm adânca recunoștință față de aceștia și ne rugăm pentru odihna sufletelor lor.

  2. Sinodul din Creta a reprezentat un eveniment extrem de important pentru cursul Bisericii Ortodoxe, întrucât a oferit lumi contemporane o mărturie de unitate, responsabilitate și efort susținut. A fost, este și va rămâne o mare minune „a întâlnirii și a coexistenţei” Bisericilor Ortodoxe și credem că această nouă experiență va fi deslușită treptat și va aduce noi roade în spațiul ortodox. Fericiți sunt cei care vor gusta din aceste roade!

  3. Acesta a confirmat faptul că sinodalitatea reprezintă expresia prin excelență a conștiinței ecleziologice a Bisericii Ortodoxe și, în același timp, reprezintă un răspuns dinamic pentru propovăduitorii înflăcărați ai introversiunii, exclusivității, etnofiletismului și fundamentalismului. Credem că, în viitorul apropiat, orice imperfecțiuni și neajunsuri ale acestui Sinod vor fi depășite la Sinoadele care vor urma cu ajutorul lui Dumnezeu.

  4. Mulțumim din inimă Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Președintele Sfântului și Marelui Sinod, Preafericiților Întâistătători și tuturor celor care au lucrat fără încetare pentru realizarea Sinodului, în mijlocul multor adversități și provocări.

  5. Considerăm foarte importantă consolidarea la nivel sinodal a iconomiei ecleziastice, în condițiile diferitelor poziții extremiste și conservatoare, deoarece se oferă posibilitatea Bisericilor Locale de a aplica pastorația în timp real, în anumite locuri și circumstanțe. Însă, în ciuda glasurilor profetice care s-au făcut auzite în cadrul Sinodului și cele din timpul Conferințelor Presinodale, am constatat cu regret neîndrăzneală și reticență de a înţelege unele „abateri” de la vechile rânduieli ale vieții Bisericii și ale turmei ca rigoare (acrivie) și nu ca pogorământ (iconomie), deși aceasta ar fi afirmarea reală a Tainei Întrupării lui Hristos astăzi, adică revelarea vie și mântuitoare a lui Dumnezeu. Diferitele abordări ale problemelor legate de viața Bisericii nu reprezintă pentru noi deviații de la adevărul ortodox, ci adaptarea la realitatea africană.

  6. Biserica Africii va continua participarea ei activă la toate dialogurile intercreştine şi interreligioase oficiale, în ciuda dificultăților şi problemelor care apar ocazional. Pe lângă participarea noastră la Consiliul Mondial al Bisericilor, promovăm prezenţa şi activitatea noastră la Consiliul Panafrican al Bisericilor. În fiecare clipă, trebuie să oferim cu smerenie o mărturie despre credinţa ortodoxă, despre deplinătatea revelaţiei divine, pe care Biserica noastră o păstrează. Mergând pe urmele lui Iisus, trebuie să devenim instrumente ale reconcilierii şi să cultivăm convieţuirea paşnică a oamenilor, respectând şi protejând diversitatea lor etnică, rasială şi religioasă. Suntem chemaţi împreună cu alte Biserici şi comunităţi religioase să lucrăm în vederea combaterii oricărei nedreptăţi sistemice şi demonice, în orice chip apare, anulând viaţa turmei noastre grav rănite şi însângerate.

  7. Suntem conştienţi de faptul că fiind o Biserică vie şi dinamică, manifestată înlăuntrul unei lumi dezvoltate şi mult pătimitoare, avem datoria de a formula cu îndrăzneală şi viziune profetică condiţiile pentru angajarea şi transformarea lumii noastre, de a oferi speranţă şi viaţă deplină tuturor oamenilor, precum şi bucuria Învierii. Solicităm rugăciunile din suflet ale Trupului Bisericii noastre, ale clerului şi poporului, ca în cooperare cu toată lumea să punem în valoare dinamica Marelui Sinod şi să eliberăm acele puteri care vor arăta Biserica Africii o prezenţă profetică, întru frica Domnului ei, fiind mereu deschisă faţă de lucrarea uimitoare a Preasfântului Duh.
***

Basilica: Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei reabilitează instituția diaconițelor


În perioada 15-17 noiembrie 2016, Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei s-a întrunit în şedinţă de lucru, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Teodor, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi.
Deciziile sinodale:
  • Reactivarea instituţiei diaconiţelor. S-a decis înfiinţarea unei comisii formate din trei arhierei care va analiza tema îndeaproape;
  • Transmiterea unei enciclice clericilor şi credincioşilor din cuprinsul Patriarhiei Alexandriei cu privire la tema Postului, în contextul realităţii africane;
  • Episcopul Meletios Koumanis de Naukratida a fost ales Mitropolit de Cartagina;
  • Arhim. Theodoros Dridakis a fost ales Episcop de Babilon;
  • Arhm. Agathonikos Nikolaidis a fost ales Episcop de Arusha;
  •  Mitropolitul Ghennadios de Neiloupole a fost ales Mitropolit de Botswana;
  • A fost aprobată retragerea Episcopului Vasileios de Arsinoe.

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a făcut apel la Arhiepiscopul Atenei, Ieronim, să păstreze intacte deciziile Sinodului din Creta



Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a făcut apel la Arhiepiscopul Atenei, Ieronim, să păstreze intacte deciziile Sfântului și Marelui Sinod din Creta. 

Conform informațiilor de pe site-ul grecesc Romfea.gr, Patriarhul Bartolomeu a trimis Arhiepiscopului Ieronim o scrisoare cu ocazia convocării Adunării Extraordinare a Episcopilor Bisericii Ortodoxe a Greciei, care, printre altele, va examina chestiunea Sfântului și Marelui Sinod din Creta

În scrisoarea sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a chemat Arhiepiscopul Ieronim și Biserica Greciei să susțină deciziile luate la Sfântul și Marele Sinod. Patriarhul a subliniat faptul că deciziile Sfântului Sinod manifestă unitatea Bisericii Ortodoxe, care rezultă din sinodalitatea ei. În același timp, Patriarhul cheamă Arhiepiscopul să nu se lase influențat de persoane care, în sânul ierarhiei Bisericii Greciei nu sunt de acord cu deciziile în cauză, menționând numele mitropoliților Ambrozie al Kalavrytriei și Serafim de Pireu. De asemenea, în conformitate cu informațiile de la Romfea.gr, Patriarhul Ecumenic, în scrisoarea sa, informează Arhiepiscopul că Patriarhia [Ecumenica n.tr.] va întrerupe orice contact cu astfel de oameni. 

joi, 17 noiembrie 2016

Starețul Efrem Vatopedinul despre Părintele Sofronie Saharov: "Era un om care îți dădea șansa să întâlnești harul lui Dumnezeu, căci era întotdeauna un martor al lui Iisus Hristos"

In prim plan: Părintele Efrem Vatopedinul, Starețul Sofronie Saharov si Părintele Zaharia Zaharou
"Cred ca minunea cea mai mare a Starețului Sofronie a fost că Il avea pe Hristos în inima sa."(Starețul Efrem Vatopedinul)

Starețul Efrem Vatopedinul - „Părintele Sofronie Saharov - un om plin de har” 



Nu pot uita întâlnirea mea cu Părintele Sofronie. Cred ca a avut loc cu 3 ani înainte de adormirea sa. Am întâlnit un om plin de har. Desigur, mi l-am imaginat înainte de a-l cunoaște, din scrierile sale, căci îmi amintesc că citisem cartea despre Sfântul Siluan, care m-a ajutat realmente. Știam cu aproximație pe cine voi întâlni, căci Părintele Sofronie este unul din cei care au contribuit la renașterea monahismului. Spun Părintii athoniti că în cea mai mare măsură, trei au fost factorii care au contribuit la repopularea Sfântului Munte (cu călugări): Părintele Sofronie cu cartea sa, despre Sfântul Siluan, prezența plină de har a Sfântului Paisie, și Starețul Iosif cu ucenicii săi. Si, într-adevăr, Starețul Sofronie a fost un om (aparte) așa cum toți mărturisesc. Noi, ca monahi vatopedini, avem un respect deosebit față de Părintele Sofronie.

Documentare și înregistrări inedite cu Părintele Sofronie Saharov difuzate la Colocviul "Întâlnirea cu duhovnicul" de la Iași (Video, text)


Viața părintelui Sofronie Saharov




"In Ortodoxie, vederea luminii dumnezeiești îl preface pe om, preface viața acestuia, dăruindu-i dragoste pentru toată zidirea" (Arhim. Sofronie Saharov)

"Am perceput-o ca pe o atingere a Veșniciei dumnezeiești de duhul meu. Dulce, plină de pace și de iubire, ea a rămas cu mine timp de trei zile. A alungat întunecimile neantului care se ridicau înaintea mea. Am înviat și, în mine și odată cu mine, lumea întreaga a înviat. Singura adevărata robie nu este decât cea a păcatului. Singura adevărata libertate este învierea în Dumnezeu" (Arhim. Sofronie Saharov)

"Nimic nu este mai greu în această lume decât a te mântui, pentru că primul pas pe calea către "asemănarea cu Dumnezeu" este iubirea de vrăjmași". (Arhim. Sofronie Saharov)

miercuri, 16 noiembrie 2016

IPS Athanasie de Limassol despre Părintele Sofronie de Saharov: "un om desăvârșit"

Ceea ce pot spune este că, cu siguranță, este vorba despre un mare Sfanț contemporan al Bisericii noastre, un om harismatic, un teolog care avea experienta îndumnezeirii și a lumii necreate
Gheron Sofronie cred ca este unul dintre acei mari Sfinți care, în epoca noastră, a dat mărturie că omul se poate îndumnezei cu adevărat și că Hristos S-a făcut cu adevărat Om, iar Sfânta noastră Biserica este locul mântuirii omului

marți, 15 noiembrie 2016

Exemplu de dialog între ortodocși și catolici. Sfințenia Sfântului Nicolae Velimirovici pusă la îndoială de către Arhiepiscopul romano-catolic, Stanislav Hocevar

Arhiepiscopul romano-catolic Stanislav Hocevar

Comunicatul Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe cu privire la declarațiile Arhiepiscopul romano-catolic de Belgrad, Stanislav Hočevar


"Împărțind cu tot poporul sârb ortodox, precum și cu alți ortodocși și, de asemenea, cu mulți creștini non-ortodocși din întreaga lume, închinarea în rugăciune către personalitatea Sfântului episcop de Žica și Ohrid, Nicolae Velimirovici, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe simte datoria de a-și exprima în mod public indignarea prilejuită de declarațiile nepotrivite și răuvoitoare ale Arhiepiscopului [romano-catolic, n. tr.fr.] de Belgrad, Monsenior Stanislav Hocevar, date ziarului belgrădean "Politika", pe 28 octombrie, anul acesta, prin care, acesta din urmă și-a luat libertatea după criterii de el cunoscute, de a pune la îndoială sfințenia noului Gură de Aur [a Sf. Nicolae Velimirovici, n. tr. fr.], mergând până să-l compare cu cardinalul Stepinac [beatificat de Papa Ioan-Paul al II-lea în oct. 1998 n.tr.], sau chiar să-l proclame echivalentul sârb al acestuia. 

Evrei extremiști au distrus acoperișul și au rupt poarta metocului Mormântului Maicii Domnului din Ghetsimani, încercând să ocupe locul


În dimineața zilei de marți, 8 noiembrie, de sărbătoarea Sf. Dimitrie [după vechiul calendar n.tr.], coloniști israelieni, membrii ai organizației de extremă dreaptă, Ateret Cohanim, care au ca obiectiv eliberarea Țarii Sfinte de toate elementele de bază ne-evreiești, au distrus acoperișul și au rupt poarta metocului Mormântului Maicii Domnului din Ghetsimani, care este situat chiar în fața bisericii Învierii, în orașul vechi din Ierusalim, pentru a intra în interiorul clădirii. Este același grup care a încercat să-și însușească un loc aparținând Patriarhiei Ortodoxe [a Ierusalimului n.tr.] în apropierea Bisericii Învierii în 1991: azilul Sfântul Ioan.

Mitropolitul Isihie de Beit Ras, arhiepiscopul Aristarh de Constantina și Isidore de Heliopolis care l-au însoțit pe Preafericitului Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, au protestat foarte puternic împotriva acestei violări a locului, la poliția și justiția Statului Israel, pentru a fi conservată situația bisericilor din Ierusalim. Poliția israeliană, în colaborare cu Patriarhia [Ierusalimului n.tr.], a obligat pe coloniști să evacueze locul, iar a doua zi, evacuarea a fost confirmată printr-un ordin judecătoresc. 

În dimineața zilei de miercuri, 9 noiembrie, Patriarhul Teofil, însoțit de consulul Greciei, Christos Sofianopoulos, și episcopii menționați mai sus, în timpul unei întâlniri cu poliția israeliană, și-a exprimat dorința ca consilierii juridici, ai celor două părți, să lucreze împreună pentru a restabili condițiile ce asigură ca locurile de pelerinaj să fie mai bine protejate de aici înainte împotriva unor astfel de violări. 

Traducere de Roman Ortodox în Franța după:  Orthodoxie.com, Des extrémistes juifs tentent de s’approprier un monastère