joi, 10 iulie 2014

Cuviosul Paisie Aghioritul despre Sfinti: "când sunt canonizați de Biserica, se simt mai datori sa ne ajute"

Ajutorul Sfinților

- Gheronda, cum se simte Sfântul Arsenie acum, când are biserica lui?

- Simte bucurie pentru ca a dobândit stană si si-a bagat inauntru oile ca sa le ocrotească.

- Gheronda, dupa canonizarea unui Sfânt, lumea este ajutata mai mult?

- Desigur. Sfinții, când sunt canonizați de biserica, se simt mai datori sa ne ajute. Sunt nevoiti, intr-un anumit fel, sa ajute mai mult, dar și Dumnezeu ii trimite sa ajute lumea.

- Gheronda, un Sfânt poate cere de la Dumnezeu ca oamenii sa cinstească pomenirea lui?

- Nu, Sfinții nu cer astfel de lucruri. Nu-I spun lui Dumnezeu: "Dumnezeul meu, sa cinstească credincioșii pomenirea mea, ca sa-i ajuți" sau: "Numai pe cei care cinstesc pomenirea mea sa-i ajuți", ci spun: "Dumnezeul meu, răsplătește-le lor pentru ca cinstesc pomenirea mea".

- Gheronda, fata de Sfântul Evanghelist Ioan simt mai multa evlavie decât fata de Sfânta mea ocrotitoare.

- Cu toate acestea Sfânta ta nu este invidioasa pe Sfântul Ioan Teologul pentru ca îl iubești și pentru ca ai mai multa evlavie la el. Nu numai pentru ca trebuie sa ai evlavie la el, ca la unul care este ocrotitorul mănăstirii voastre, dar chiar și dacă n-ar fi fost asa, Sfanta ta ocrotitoare, ca dealtfel toti Sfintii, tot s-ar fi bucurat, caci ei se bucura atunci cand suntem legați de oricare Sfânt, ca astfel sa fim ajutați.

Sfintii sunt sfinți și nu au patimi omenești, micimi omenești. Fiecare dintre noi, după cum simte, tot astfel este și ajutat. Se poate ca cineva sa ceara ceva de la un Sfânt mare și sa fie ajutat, iar altul sa ceara ceva de la un Sfânt mic și sa fie și el ajutat. Si aceasta pentru ca puterea lui Dumnezeu este cea care lucrează.

- Gheronda, de ce are cineva o deosebita evlavie la un Sfant?

Bisericuța Sfintei Varvara unde mergea Părintele Paisie
- Pentru ca cineva sa aiba o deosebita evlavie la un Sfânt, trebuie ca Sfântul sa-i fi vorbit înlăuntrul sau într-un fel sau altul. Fiecare, din pricina unui anumit fapt, care i s-a întâmplat cu ajutorul unui Sfânt, are și o deosebita dragoste fata de acest Sfânt. Acest fapt poate fi ceva serios sau poate fi lipsit de importanta. Iata eu, deoarece de mic mergeam la bisericuța Sfintei Varvara, acolo la Konita, am mare evlavie la Sfânta Varvara. Sfânta m-a ajutat și în armata, când, deși eram fără carte, m-au luat la transmisiuni. M-a ajutat apoi și la sanatoriu, după operația la plămâni. Atunci medicii mi-au spus că, de îndată ce se va curata plămânul, îmi vor scoate furtunașele și aparatul. Si deși trebuia sa fie scoase la cinci zile și eu tot cu ele eram, din care pricina sufeream mult. Sâmbătă, pe 3 decembrie, ii așteptam pe medici sa ma slobozească de aceasta mucenicie, dar din păcate, nu au venit. Duminica dimineață, când se prăznuia pomenirea Sfintei Varvara, mi-am spus: "Dacă era sa ma ajute Sfânta Varvara, trebuia sa o fi făcut pana acum. Medicii au plecat. Astăzi, Duminica, este imposibil sa vină. Acum cine îmi va scoate furtunașele?". Am spus și vreo doua cuvinte de nemulțumire: "Am aprins candela de atâtea ori în bisericuța Sfintei. Ce plute am pus, cat undelemn am dus! Am curățat biserica și am aranjat-o. Si să nu-mi scoată doua furtunașe?". După aceea m-am gândit: "Se vede ca am supărat-o pe Sfânta Varvara și de aceea nu s-a îngrijit sa mi le scoată". Deodată am auzit zarva. "Ce se întâmplă?, îmi spun. A pățit cineva ceva?"."Vin medicii", mi-a zis cineva. Nu știu ce l-a apucat pe director, că le-a spus medicilor dis-de-dimineață: "Mergeți și scoateți furtunele călugărului!". Intra medicii în salon și-mi zic: "Avem ordin să-ți scoatem furtunasele". Se vede treaba că nu i-a plăcut Sfintei Varvara ca am spus acele cuvinte de nemulțumire. Uneori trebuie sa și cârtești puțin. Dar mai bine este sa nu cârtești. Dacă nu cârtești, înseamnă ca ai noblețe.

Vezi, un Sfânt uneori ne da imediat ceea ce ii cerem, alteori însa ne da mai târziu. Alteori îl asculta pe cel care se roagă, pentru ca se afla într-o stare duhovniceasca buna, iar alteori pentru ca plânge și cârtește ca un copil mic.

- Gheronda, se poate ca un Sfânt să se scârbească de mine din cauza ca am o stare duhovniceasca rea?

- Nu, din fericire Sfinții nu fac aceasta. Vai de noi, daca s-ar purta asa! Daca nu ne-ar fi ajutat, am fi fost pierduți. Gândiți-vă: aceia sunt sus în Cer și se veselesc, iar noi aici jos și ne chinuim. Daca asa stau lucrurile, înseamnă ca atunci când cerem ceva, este puțin... nedrept sa nu ne audă!

- Gheronda, dacă facem rugăciune și cerem ajutorul Îngerilor și al tuturor Sfinților, toți împreună se roagă lui Dumnezeu pentru noi? Își unesc rugăciunile?

- Fiecare ajuta, dacă trebuie sa ajute. Adică, dacă ne este de folos.

- Gheronda, cand sunt ajutata de vreun Sfânt, sa spun surorilor despre aceasta?

- Nu, ci numai Stareței sa-i spui și sa simți multa recunoștință. Un Sfânt nu are dreptul să-ți ofere ceva? Cum va poarta de grija Sfinții! De la cate scurtcircuite nu va scapă!

- Ce ați văzut, Gheronda, de spuneți aceasta?

- As fi putut sa va spun multe, dar sunt prea multe. Numai un singur lucru va mai spun: ca Sfinții s-au pus sa ne "înnebunească".

"Cinstirea datorata Sfântului înseamnă urmarea lui"


- Gheronda, am citit undeva ca Sfinții în ziua pomenirii lor, împart daruri tuturor celor care ii cheamă. Asa este?

- Da, daruiesc cataifuri duhovnicesti. Daca ii indulcim pe Sfinti cu viata noastra, ne daruiesc si ei prajituri duhovnicesti. 

- Gheronda, cum ajung sa iubesc un Sfânt?

- Pe care Sfânt vrei sa-l iubești?

- Pe Sfinții Părinți Ioachim și Ana.

- Tu sa faci rugăciune pentru mine la Sfinții Părinti Ioachim și Ana ca sa ma ajute, iar eu ma voi ruga ca sa-i iubești. Daca poți, sa citești în fiecare zi Sinaxarul Sfântului care se prăznuiește, ca sa te împrietenești cu toți Sfinții.

Citirea vieții Sfântului zilei și, în general, Sinaxarul ajuta mult pentru ca încălzește sufletul și-l îndeamnă sa le urmeze Sfinților. Atunci omul nu mai ia in seama toate nimicurile si inainteaza cu mărinimie. Viețile Sfinților ne ajuta sa dobândim bărbăția sufletului, chiar și sa răbdam mucenicie.

- Cum se facem Gheronda, ca Sfinții care au același nume au fost și la fel muceniciți?

- Pe tine cum te cheamă?

- Maria.

- Exista Sfanta Maria?

- Sfânta Maria Egipteanca, Gheronda.

- Sfânta Maria nu a fost mucenica. Asa ca ai scapăt. A fost însa o mare asceta. Sa o urmezi în asceza, ca sa aveți același... Sinaxar. Binecuvântato, acești Sfinți s-au străduit sa-l urmeze pe Sfântul lor ocrotitor, la care aveau evlavie.

- Gheronda, cum se împrietenește cineva cu un Sfânt?

- Trebuie sa se inrudeasca cu Sfântul. "Cinstirea datorata Sfântului înseamnă urmarea lui", spune Sfantul Vasile cel Mare.

Capul Sfintei Cuvioase Siglitichia
al cărei cinstit cap se află la mănăstirea Suruceni
- Gheronda, ma mustra conștiința ca port numele unei Sfinte mari, dar nu-i urmez și viata.

- Sa te străduiești sa o urmezi pe Sfânta ta. Sfânta Singlitichia a fost foarte înțeleaptă, iar acum a desființat distantele și se poate mișca cu lesnire la cele patru margini ale pământului. Dar tu ce faci? Ești prietena cu ea? O rogi ca să-ți curețe mintea, s-o facă subțire, ca sa poți pătrunde adânc în noimele dumnezeiești? Vezi, sora mea, dacă porți un nume de Sfânt mare, asta te face și responsabila. Oricum, Sfânta ta te iubește. S-o rogi și sa insiști sa te ajute.

Eu acuma, in ultima vreme, m-am trandavit si traiesc din milosteniile Sfintilor, de la care cer, asa cum cer de la toti, ca un cersetor, sa se roage pentru mine. Sfinții, cu multa lor dragoste, îmi aduc din Cer pâine și din Rai miere. [Staretul se refera la dumnezeiescul Har, care il hraneste si-l indulceste pe om]

Mireasma Sfintelor Moaste


Părintele Paisie în fata  moaștelor Sf. Arsenie Capadocianul
- Gheronda, Sfântul Cap al Sfântului Arsenie răspândește o mireasma deosebita la pomenirea lui.

- De ce sa nu răspândească? Sa nu cinstească Sfântul lumea de ziua sa?

- Gheronda, de ce Sfintele Moaște nu răspândesc totdeauna mireasma?

- Din mai multe pricini. Uneori se poate ca cel care se închină sa fie foarte păcătos și Sfintele Moaște sa răspândească mireasma pentru ca omul sa fie ajutat sa pună început bun, sa se pocăiască. Alteori se poate ca cel ce se închină sa fie virtuos și sa nu scoată mireasma ca sa nu cada în mândrie. Iar alteori Sfintele Moaște ale unui Sfânt răspândesc buna mireasma când se închină un om virtuos, ca și cum acel Sfânt l-ar cinsti.

- Gheronda, unii se îndoiesc de mireasma Sfintelor Moaște.

- E de vina logica. Moaștele Sfinților au in ele Harul lui Dumnezeu. La "Panaguda", iarna, tot locul este plin de buna mireasmă. Si la Katunakia, unde am fost, lângă "Sfântul Vasile", într-un singur loc se simțea o buna mireasma. Acolo nu mai exista chilii, ci numai niște pietre. Câte Sfinte Moaște n-or fi și în acel loc! Si cine știe când le va descoperi Dumnezeu!

Sa-i chemam cu evlavie pe Sfinți


- Gheronda, daca este binecuvântat, as vrea sa-mi explicați ceva de la Isaac.

- De la cine? De la Părintele Isaac? "De la Sfântul Isaac" sa spui. Când vorbim despre Ieromonahul Isaac, spunem "Părintele Isaac", iar Sfinților sa le spunem pe nume? Nu se potrivește. Nu poți sa te rogi, de pilda, la Sfântul Gheorghie și sa spui: "Gheorghie al meu, împlinește-mi dorința aceasta!". Asta înseamnă obrăznicie. Mai demult i-am dat unui mirean o bucățică din Sfintele Moaște ale Sfântului Arsenie și apoi acela spunea: "Arsenie, Arsenie...". De unde și pana unde?

- Nu cumva, Gheronda, o făcea din simplitate?

- Simplitatea este aceasta? Nici unui om, daca ar fi fost mai mare decat el, n-ar fi trebuit sa-i vorbească astfel. Si tatăl lui sa fi fost, tot nu ar fi trebuit sa vorbeasca astfel. Chiar si cu doi ani sa fi fost mai mare decât el, tot nu ar fi fost potrivit, de vreme ce Sfântul Arsenie era cleric. Cu atât mai mult acum când este Sfânt. Si la fel se adresa si cand le vorbea altora cand le vorbea despre Sfantul Arsenie. Nu avea nici respectul elementar.

- Gheronda, nu se poate sa se adreseze cineva astfel unui Sfânt din adevărată simplitate, fără ca aceasta sa i se socotească obrăznicie?

- Ca sa vorbească astfel cu Sfinții, trebuie sa fi ajuns la o înaltă stare duhovniceasca. Trebuie sa fi ajuns la îndrăznirea cea sfântă, izvorâtă din multa evlavie și simplitate. Unele suflete simple, care sunt ca niște copii mici, pot sa-I spună lui Dumnezeu cu simplitate și nevinovăție de copil: "Dumnezeul meu, trebuie sa-mi dai aceasta! De ce nu-mi dai?". Va aduceți aminte ca in "Părinți Aghioriti" am scris despre un părinte care avea simplitate copilărească? Cand a secat fântână de la chila lor, a legat icoana Sfantului Nicolae cu o frânghie, a coborât-o în fântână seaca si i-a spus Sfântului cu multa simplitate: "Sfinte Nicolae, sa urci odată cu apa, dacă vrei să-ți aprind candela. Vin la chilie atâția oameni si nu avem sa le dam putina apa rece". Si indata apa a inceput incet-incet sa urce, iar icoana Sfântului Nicolae plutea deasupra apei. A luat-o, a sărutat-o si a dus-o în biserica. Însa acela care se adeseaza cu indraznire lui Dumnezeu sau Sfintilor, dar nu a ajuns la o astfel de stare duhovniceasca, are obraznicei si-L întărâtă pe Dumnezeu.

- Gheronda, când priveghez în chilia mea în ajunul prăznuirii unui Sfânt la care am evlavie ce ma ajuta ca sa-l simt mai mult pe Sfânt?

- Sa citești mai întâi Sinaxarul Sfântului. Apoi sa citești din Minei toate troparele din Canonul Sfântului, caci și în ele se povestește viata lui. Desigur, Canoanele Mineiului sunt mai mult laude aduse Sfântului. Adevărata rugăciune este: "Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi!", pe care o rostim înainte de fiecare tropar. In continuare sa ceri ajutorul Sfântului pentru diferitele probleme și sa faci orice poți, metanii, rugaciune cu siragul de metanii etc. numai sa te rogi.

Când sufletul îl simte pe Sfânt, atunci cere cu evlavie și cu credință ajutorul sau. Când în om exista evlavie pentru Sfinții cărora se adresează, atunci în chip firesc țâșnește și rugăciunea cu evlavie. Premerge cunoștința, apoi vine prietenia și, în cele din urma, dulcea vorbire cu evlavie și simplitate.   


Sfinții anulează distantele


- Gheronda, Sfântul Gheorghie, egumenul Muntelui Sinai, cum a mers de la Sinai la Ierusalim si s-a împărtășit?

- S-a dus și s-a întors în clipeala de ochi. A fost răpire.

- Gheronda, a fost în același timp și acolo și în chilia sa?

- Nu a fost in chilia sa, ci in cateva secunde a mers la Ierusalim, s-a împărtășit și în mare viteza s-a întors la Sinai.

- Zbura, Gheronda?

- Avea benzina super. Calatorea cu bilet duhovnicesc.

- Este cu putință, Gheronda, ca un Sfânt să se afle în același timp în doua locuri?

- Numai Dumnezeu este prezent pretutindeni. Sfintii merg dintr-un loc in altul cu o astfel de viteza, incat distantele se anulează; pentru ei nu exista distante scurte sau lungi. Cand eram la sanatoriu, era unul, sărmanul, de multi ani bolnav - Haralambie ii spunea. Se logodise cu o sora medicala din sanatoriu. Pe atunci medicii nu aveau mijloacele necesare pentru vindecarea tuberculozei, și acela era în primejdie de moarte. Mama lui, copleșită de durere, a mers la o mănăstire a Sfintei Parascheva ca sa se roage. In acest timp bolnavul era la reanimare și medicii nu o lăsau nici pe logodnica lui sa intre la el. La un moment dat mama lui o suna la telefon si-i spune: "Nu fi mâhnită! Sfânta Parascheva mi-a spus ca Haralambie se va face bine. Mai mi-a zis și aceasta: 'Acum ma duc si la Sanatoriul din Lamia, caci și acolo este cineva în primejdie' ". In acea clipa bolnavul s-a facut bine. Dupa aceasta sora medicala a sunat la Sanatoriul din Lamia si a aflat ca, exact in acea vreme, cineva care era in primejdie de moarte acolo, s-a facut bine ca prin minune. Cu ce viteza a calatorit Sfanta! Daca o masina ar fi mers cu o astfel de viteza, s-ar fi dezintegrat. Sfânta nici benzina super nu a consumat, nici cauciucurile nu i s-au stricat.

Sfinții necunoscuți ajuta "în ascuns"


- Gheronda, Sfinții necunoscut ajuta, cu toate ca nu-i chemam?

- Multi Sfinți necunoscut ajuta și fără sa-i cunoaștem. Pentru mine aceștia sunt cei mai mari Sfinți. Nu au nici o slava de la oameni, ci numai de la Dumnezeu. Din marea lor smerenie l-au rugat pe Dumnezeu cu stăruință - asa îmi spune gândul -, sa rămână necunoscuți, ca sa nu fie cinstiți de oameni, dar sa-i ajute în continuare în același chip, adică "în ascuns"(Matei 6, 4; 6, 6 și 6, 18). Fata de acești Sfinți necunoscuți trebuie sa avem evlavie și sa le datoram multa recunoștință, pentru ca ne ajuta în tăcere cu mijlocirile lor și cu pilda lor tăcută, cu discreția lor.

Odată am vrut sa scriu despre un Părinte din Sfântul Munte, care adormise. Aveam adunate în minte toate împrejurările vieții lui pe care le cunoșteam și într-o seara m-am așezat sa le scriu. Am aprins lumânarea, am luat creionul și caietul, dar nu-mi mai aduceam aminte de nimic; nici măcar numele lui, deși îl cunoscusem foarte bine. Mi-am adus în minte tot Sfântul Munte. Am luat la rand toate mănăstirile, schiturile, chiliile, pe unde trecusem. L-am luat și din partea de răsărit, crezând ca poate îmi voi aminti ceva, dar nimic. L-am luat și din parte de apus, dar tot nimic. Am luat-o apoi cronologic, din momentul în care am venit în Sfântul Munte și pana în acea clipa și am început sa mă gândesc cu ce Părinti m-am întâlnit, dar nu am putut sa-mi aduc aminte nimic. Se vede treaba ca Părintele acela nu a voit sa fie descoperit și Dumnezeu a săvârșit minunea Sa. Pana acum singurul lucru de care îmi aduc aminte este ca viata sa m-a impresionat mai mult decât viețile tuturor celorlalți Părinti Athoniti despre care am scris. Din aceasta am înțeles și ca, daca Dumnezeu nu vrea, omul nu poate face nimic. Si iarăși, chiar și numai puțin sa ajute Dumnezeu, omul se face filosof. 

Sfinții "slujitori" și "ocrotitori"


- Gheronda, mă doare un dinte.

- Nu este bine sa te doara putin, ca sa te folosești si tu nintel? Fa un șirag de metanii la Sfântul Antipa, care ajuta la alinarea durerii de dinți, și-ți va trece durerea.

- Am făcut, Gheronda, dar nu mi-a trecut.

- Se vede treaba ca ai tu vreo vina. Dacă ii vei spune: "De acum voi fi mai atenta în toate", îndată Sfântul te va ajuta. Sfântul Antipa este un mare Sfânt. Cat de mult a plăcut lui Dumnezeu! "Antipa, martorul Meu cel credincios"(Apocalipsa 2, 13), spune în Apocalipsa.

- Gheronda, în Slujba și în Paraclisul Sfintei Varvara se spune ca Sfânta vindeca boli molipsitoare.

- Care sunt bolile molipsitoare?

- Bolile, Gheronda, care se transmit prin microbi.

- Atunci s-o rugați pe Sfânta Varvara sa va ajute sa nu transmiteți "microbul" invidiei printre voi. Sa faci fotocopii după Paraclisul Sfintei Varvara și sa le împarți surorilor.

- Gheronda, Sfânta Varvara este ocrotitoarea și a Artileriei.

- Da, un Sfânt poate face toate slujirile.

- Iar Sfânta Irina, Gheronda, este ocrotitoarea Jandarmeriei.

- Da, de aceea când vreodată nu ai pace sa te rogi Sfintei Irina, care stăpânește tot corpul Jandarmeriei și aduce pace, sa aducă pace și în inima ta.

- Gheronda, foarte des pierd lucruri și după aceea îmi trebuie foarte multa vreme ca sa le caut.

Sf. Mina - reprez. din prima jum. a sec al 16-lea

- De ce nu-l chemi pe Sfântul Mina, care are aceasta "specializare"? Sfântul Mina descoperă imediat ceea ce pierdem, fără sa aibă multe pretenții. Odată, când eram în viata de obște, mi-am pierdut cheile de la chilie - atunci încuiam chiliile, pentru că în mănăstire erau și diferiți mireni. "Nu-i nimic, mi-am spus, mă voi duce la tâmplărie". Dar când să caut, vad ca lipsește și cheia de la tâmplărie. Merg la grajd, unde făceam samarele pentru animale, dar si de acolo lipsea cheia. "Unde să ma duc acum?", mi-am spus. Am aprins o lumânare Sfântului Mina și îndată am aflat toate cele trei chei acolo unde nici nu mă așteptam. O lumânare și s-a rezolvat totul! Cu lumânarea pe care le-o aprindem, Sfinții se simt obligați să ne ajute.

Eu nu știam ca Sfântul Mina este pictat și calare. Mama mea, care l-a văzut odată, când i-a răspuns la o problema, mi-a spus ca Sfântul Mina umbla calare. Eu însă o țineam pe a mea si-i spuneam ca numai Sfântul Dimitrie și Sfântul Gheorghie umbla calare. "Nu, mi-a spus mama, cel pe care l-am văzut era cu un cal castaniu și mi-a spus că este Sfântul Mina. <<Cine ești? l-am întrebat. Sfântul Ghiorghie are cal alb, Sfântul Dimitrie rosu, dar tu cine ești?>>. <<Eu sunt Sfântul Mina>>, mi-a spus".

- Gheronda, Sfântul Spiridon ii poate cere lui Dumnezeu sa-i păstreze trupul nestricat?

- Nu, cum sa faca una ca aceasta? Sfinții nu cer astfel de lucruri. Dumnezeu a iconomisit sa rămână nestricat trupul său, ca să fie ajutați oamenii. Si vedeți cum a rânduit Dumnezeu lucrurile! Deoarece Kerkira, Kefalonia si Zakintos sunt lângă Italia și oamenii ar fi putut fi atrasi cu ușurință de catolicism, Dumnezeu i-a pus acolo stăvilar pe Sfântul Spiridon, pe Sfântul Gherasim și pe Sfântul Dionisie.

- Gheronda, când sunteți în mănăstire mă simt în mare siguranță. Iar când lipsiți și este vreo ispită, ma cuprinde frica.

- Nu te teme, aveți ocrotitori mari lângă voi. Să nu-i lăsați, ci sa-i deranjați mereu. Când va fi nevoie, veți avea și bruma mea de ajutor omenesc, fie din Sfântul Munte, fie mai de aproape. Dacă în viata lumeasca frații cei buni se îngrijesc de surorile lor, cu cat mai mult se întâmpla aceasta în viata duhovniceasca, care este mai înaltă. De aceea v-am și lăsat moștenire comoara pe care am avut-o, pe Sfântul Arsenie [Hagiefendi], și firesc este ca și inima mea sa fie aici, pentru ca "unde este comoara, acolo este si inima". De altfel v-am spus: "Mănăstirii voastre, unde locuiește și Sfântul meu, voi lăsa tot ce am mai de preț". De fapt Sfântul a și spus cuiva [este vorba de Starețul Paisie]: "Eu locuiesc în afara Tesalonicului". De aceea, de vreme ce și el însuși a spus că locuiește aici, sa-l rogi din partea mea - dacă tu șovăi -, să-și ia toiagul și sa-i "aranjeze" pe demonii asa cum știe el.

In general aceasta este treaba tuturor Sfinților: sa ne ajute și sa ne ocrotească pe noi, oamenii cei chinuiți de ispititorii văzuți și nevăzuți. Iar treaba noastră este, pe cat ne sta în putință, sa trăim duhovnicește, sa nu-L mâhnim pe Hristos, sa aprindem candelele la Sfinți și sa-i rugam ca sa ne ajute. In aceasta viata avem nevoie de ajutor, pentru a putea merge lângă Hristos. In cealaltă viata, dacă Dumnezeu ne va învrednici sa mergem lângă El, nici pe Sfinți nu-i vom mai "obosi" și nici nu va exista motiv sa-i rugam sa ne ajute.

Sursa: Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. VI Despre rugăciune, Editura Evanghelismos, București, 2013  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu