joi, 14 iulie 2016

Mitropolitul Atanasie de Limassol precum și Mitropoliții sârbi Amfilohie de Muntenegru și Irineu de Backa au confirmat că nu au semnat documentul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" adoptat în Creta

Mitropolitul Atanasie de Limassol (Biserica Ciprului) 



Mitropolitul Atanasie de Limassol  (Biserica Ciprului) a confirmat că nu a semnat textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" prin următoarea afirmație:
"Pentru ca am putut observa o confuzie în informarea credincioșilor, atunci când se pune întrebarea dacă aș fi semnat în cele din urmă textul Sfântului și Marelui Sinod pe tema: "Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", doresc să informez pe cei interesați că, din motive de conștiință, nu l-am semnat pentru că sunt în dezacord cu acest text, așa cum a fost în cele din urmă constituit.
Dau, spre publicare, versiunea scrisă a punctului de vedere pe care l-am înaintat Sfântului și Marelui Sinod, cu privire la acest text.
Aceasta, pentru simpla informare, cu mult respect și stimă pentru toți". 

Versiunea menționată în scris, în greacă este disponibilă pe site-ul de mai jos:


Traducere de Roman Ortodox în Franța de pe Orthodoxie.com, Déclaration du métropolite de Limassol Athanase au sujet du Concile



*

Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru și Littoral (Biserica Serbiei)




Mitropolitul de Muntenegru și Littoral, Amfilohie (Biserica Ortodoxă Sârbă) a declarat că nu a semnat documentul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", adoptat în cursul lucrărilor Sinodului din Creta, care a avut loc între 18 - 26 iunie 2016.

Aceasta este ceea ce a spus, printre altele, în timpul  emisiunii "Živa Istina" ( "Adevărul viu") a canalului de televiziune "Atlas" din Muntenegru, menționând că acest document a provocat chiar o polemică amară la Sinod. 

Mitropolitul Amfilohie consideră că documentul în cauză a fost insuficient pregătit, ceea ce delegația sârbă a indicat deja în reuniunile pregătitoare. 
"Trebuie să vă spun că am fost unul dintre cei care nu au semnat al șaselea document [adică "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine"]", 

 a subliniat Mitropolit Amfilohie, care a răspuns jurnalistului Darko Sukovic. 

Termenii din afirmația Mitropolitului sugerează că numărul episcopilor sârbi care nu au semnat documentul în cauză ar putea fi mai mare. Astfel, mass-media din Grecia a citat, în acest context, numele episcopului de Backa, Irineu, în timp ce în conformitate cu alte surse, sunt mai mulți episcopi sârbi, care nu ar fi semnat documentul. Cu toate acestea, nimic nu a fost revelat cu privire la acest subiect în presa sârbă. 

Este demn de menționat faptul că publicarea documentelor adoptate, așa cum apar pe site-ul oficial al Sinodului nu permite sa se înțeleagă cu exactitate cine a semnat documentul, și sugerează ideea că toți l-au semnat. 

Interviul cu Mitropolitul Amfilohie este disponibil pe YouTube (în limba sârbă): 



 *

Episcopul Irineu de Backa (Biserica Serbiei)



Într-un lung text și detaliat publicat de către Agenția greacă Romfea.gr, Episcopul de Backa, Irineu, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, a explicat de ce nu a semnat textul sinodal "Relații Biserica Ortodoxă cu restul lumii creștine".

În introducerea declarației sale, Episcopul Irineu precizează că
"el nu a fost singurul (...) care nu a semnat, dintre cei 25 de episcopi sârbi prezenți la Sinod, dar cea mai mare parte dintre ei nu au semnat. În plus, mulți alți episcopi, de asemenea, nu au semnat textul. Prin urmare, acest text este nevalid din cauza principiului consensului, în vigoare din 1961, decis în mod comun. Și dacă un episcop nu semnează (în timp ce semnătura lui este necesară), textul este ca și inexistent". 
Printre motivele menționate pentru refuzul său, Episcopului Irineu spune că
în loc de "principiul apostolic un om - un vot, era în vigoare [la Sinod n.tr.fr.] principiul: o Biserică Autocefală - un vot, ceea ce a fost interpretat ca doar Întâistătătorii Bisericilor să voteze" 
Prin urmare, potrivit Episcopului Irineu,
"singura diferență între episcopul ortodox și observatorul heterodox [prezenți la Sinod, n.tr.fr.] este că unul poate vorbi dacă vrea, în timp ce celălalt rămâne așezat, tăcut. Nici unul, nici celălalt, nu decid nimic. În acest caz, totuși, la ce servește semnătura pe text a celor care nu au drept de vot? Pentru a da impresia că sistemul sinodal funcționează în timp ce este inactiv și încalcă legea? Sau este pentru un alt motiv? Nu-l cunosc, normal, dar cel puțin eu nu pot semna ceea ce nu corespunde convingerilor mele
Episcopul Irineu spune apoi "motivul principal" pentru care el nu a semnat textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine":
"În opinia mea, cel puțin, este vorba de conținutul echivoc al textului, ambiguu asupra punctului de vedere eclesiologic, apropiindu-se prin anumite puncte de limitele unei alte doctrine [neortodoxe n.tr.fr.] "
Episcopul Irineu declară în continuare că, în ciuda îmbunătățirilor aduse textului în ceea ce privește "denumirea istorică a altor Biserici şi confesiuni creştine", el consideră că acesta
de la "început până la sfârșit este iremediabil și inacceptabil, deoarece este un real amestec al pozițiilor pur ortodoxe și al terminologiilor cu caracter și stil ecumenic
Episcopul Irineu consideră totodată că textul ar fi trebuit să lase denumirea de Biserică pentru "romano-catolicism", pentru motivul că
"conflictul dogmatic între ea și noi, care durează o mie de ani, nu a fost tranșat la un Sinod Ecumenic, dacă nu este vorba de pseudo-sinoadele ecumenice de la Lyon și Florența". 
Oricum, potrivit Episcopului Irineu, textul ar trebui, după ce a mărturisit, așa cum a făcut-o, că Biserica Ortodoxă este Una, Sfântă, Universală [Sobornicească n.n.], așa cum se spune și în constituția Vatican II, că creștinii ne-ortodocși,
"au, de asemenea, elemente sănătoase provenite din vechea Tradiție comună și abateri foarte grave în domeniul credinței și ordinii, din cauza cărora nu sunt în comuniune cu Biserica Ortodoxă. În mod particular, în ceea ce privește Romano-Catolicii, ar fi trebuit subliniat faptul că nu numai primatul și infailibilitatea papală hidrocefală, ci, de asemenea, și adaosul Filioque în Simbolul Credinței, ambele constituie obstacole de netrecut pentru unirea dintre Răsărit și Apus, fiind de altfel principalele teme ale dialogului teologic".
 Abordând lipsa celor patru Biserici Autocefale, Episcopul Irineu neagă acuzațiile celor care consideră că ar fi "avocatul" lor:
"Declar că prezența și contribuția lor activă, dinamică ar fi fost mai utilă pentru Biserică. Cu toate acestea, am înțelegere și compasiune când aud ca sună clopotul pericolului unor noi schisme, para-sinagogi și facțiuni în urma textelor defectuoase, conținutul textelor sărăcăcios, chiar mai mic decât celor ale Conciliului Vatican II
Și Episcopul Irineu adaugă:
"Nu am nici o înțelegere și compasiune pentru cei care spun: "Fanaticii, obscurantiștii, ... nu ne interesează". Din contră, toți ne interesează: ai "noștri", "străinii", de aproape şi de departe. Trebuie să facem asta și să nu o neglijam pe cealaltă, după cuvântul Domnului. Dacă nu-i nimic altceva, slăbiciunea conștiinței fratelui, pe drept sau pe nedrept scandalizat, produce în sufletele noastre simțământul responsabilității umane și pastorale, de sprijin mutual și de compasiune... "Nu în cuvinte ci în fapta este evlavia noastră" [Sf Grigorie Teologul, n.tr.fr.]".
 Episcopul Irineu a adăugat:
"În umila mea părere, prin Sanctitatea Sa, Președintele [Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, n.tr.fr.], Sinodul s-a adresat pe bună dreptate observatorilor eterodocși prin cuvinte frățești și calde, și a evitat în același timp, din cauza dialogului, stilul dur al confruntării. Cu toate acestea trebuia, sau mai degrabă era necesar, să se supună prin textul [sinodal n.tr.fr.] în discuție mărturia identității ecleziologice și conștiința pe care o are despre sine [Biserica Ortodoxă, n.tr.fr.] într-un mod mai clar, mai consistent și mai precis".
 In concluzie, Episcopul Irineu scrie că Biserica Ortodoxă Sârbă speră ca acest Sinod să se fi preocupat de
"problemele contemporane ale Răsăritului, cum ar fi schismele, fie ele de inspirație naționalistă sau zelotistă, lipsa absentei comuniunii între Bisericile [locale, n.tr.fr] și de comportamentul anti-canonic al altor Biserici [locale, n.tr.fr.], de problema autocefaliei (...). Cu toate acestea, nimic dintre acestea nu s-a discutat (...). Din păcate, oportunitate istorică binecuvântată a fost pierdută pentru a aborda și de a începe să se rezolve o serie de provocări și încercări din viața Sfintei noastre Biserici. (...) Mi-e teamă că în istoria viitoare a Bisericii, Sinodul din Creta nu va fi menționat decât ca un Sinod provincial al Bisericilor care au participat, fără o iradiere și o influență mai mare. Dar, poate că aceasta este preferabil afaziei și absentei totale din existența istorică".



LEGATURI:

3 comentarii:

  1. Prima marturisire de credinta ortodoxa impotriva ereziilor adoptate la intalnirea ecumenista din Creta 2016 ("sfantul si marele sinod panortodox"):


    "Dupa multa rugaciune inaltata catre Preabunul Dumnezeu si indelungi sfatuiri cu ierarhi, stareti ai unor manastiri, duhovnici, teologi ortodocsi si dupa ce am studiat cu atentie documentele si hotararile finale ale asa-numitului „Sinod Panortodox” din Creta 2016, va aducem la cunostinta decizia pe care am luat-o, impreuna cu obstea pe care o conduc, alaturi de toti fiii dubovnicesti, care sunt madulare vii ale Bisericii Ortodoxe cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostolica.

    Incepand cu Duminica Sfintilor Romani – 3 iulie 2016, noi, leromonahul Macarie Banu, staretul Schitului Oiluz-Bacau si leromonahul Atanasie Parfeni, am intrerupt pomenirea Dumneavoastra ca ierarh al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, la toate sfintele slujbe bisericesli si vom ramane in acesta decizie pana in momentul in care va veti dezice public de abaterile de la Dreapta Credinta pe care vi le semnalam.

    Acest fapt l-am justificat teologic, dogmatic si canonic, in fata credinciosilor prezenti la Sfanta Liturghie, intemeindu-ma pe invatatura Sfintei Scripturi, Dogmele si Canoanele Bisericii (Canonul 15 Sinodul I-II). Traditia de veacuri a Bisericii Ortodoxe ne invata sa pastram credinta ortodoxa autentica, nefalsificata si neintinata de virusul mortal al ereziei, sa ne luam masuri si sa punem in practica, prin Harul lui Dumnezeu, calea bisericeasca a intreruperii pomenirii numelor pseudo-episcopilor care nu mai invata drept Cuvantul Adevarului.

    Concret, motivele pentru care am luat aceasta decizie extrema sunt urmatoarele: ..."

    Integral: https://danielvla.wordpress.com/2016/07/15/schitul-oituz-primul-asezamant-monahal-din-romania-care-intrerupe-pomenirea-unui-episcop-ioachim-bacauanul-la-sfintele-slujbe-din-cauza-ereziei-ecumenismului/

    https://monahulteodot.wordpress.com/2016/07/14/primul-act-canonic-firesc-de-intrerupere-a-pomenirii-unui-ierarh-eretic-in-bor/

    http://www.glasulstramosesc.ro/blog/romania_ortodoxa_se_trezeste_primul_act_canonic_firesc_de_intrerupere_a_pomenirii_unui_ierarh_eretic_in_bor/2016-07-15-118


    http://www.aparatorul.md/gheron-sava-lavriotul-sfantul-munte-va-intrerupe-comuniunea-cu-patriarhul-bartolomeu/

    RăspundețiȘtergere
  2. "Nu va începe prin lepădarea dogmelor despre Sfânta Treime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Născătoarea de Dumnezeu ci pe nesimţite va începe a strâmba învăţăturile Sfinţilor Părinţi primite de la Duhul Sfânt- însăşi învăţătura Bisericii."

    Integral: http://www.aparatorul.md/profetia-sfantului-anatolie-al-optinei-despre-vremea-cand-ereticii-vor-pune-mana-pe-biserica-2/

    RăspundețiȘtergere
  3. "Încă de când era diacon, Sfântul Vasilie cel Mare, acest descoperitor al tainelor dumnezeieşti [Ouranophantor], în anul 361 a rupt comuniunea cu episcopul Dianios al Cesareei şi a fugit în pustia Pontică, în ciuda faptului că îl iubea profund şi-l cinstea pe Dianios şi în ciuda faptului că Dianios îl botezase şi-l hirotonise. De ce s-a ‘îngrădit pe sine’ Sfântul Vasilie cel Mare? [1]

    Pentru că Dianios, nici măcar din convingere, ci doar din cauza slăbiciunii sale de caracter, a semnat mărturisirea neortodoxă de credinţă a sinodului semiarian din Constantinopol [în anul 360, sub conducerea ereticului homoean Acachie din Cesaerea Palestinei]. (Patrologia Graeca, Vol. XXXII, col. 388C-392A [Epistola 51: Episcopului Vosforie]).

    Mai târziu, episcop fiind, Sfântul Vasilie cel Mare nu a ezitat să rupă prietenia cu episcopul de gândire ariană Eustatie de Sevastia şi să întrerupă orice legătură cu el. Explicând poziţia sa strictă, el scria: “În orice caz, dacă acum refuzăm să-i urmăm pe aceştia [cei din cercul lui Eustatie] şi să-i evităm pe toţi cei de o împreună-cugetători cu aceştia, cu siguranţă merităm să dobândim iertare, “punând adevărul şi propria noastră statornicie în dreapta credinţă înainte de toate” (Patrologia Graeca, Vol. XXXII, col. 925BC Epistola 245: Episcopului Theofil])."

    Integral: https://acvilaortodoxa.wordpress.com/2011/11/05/sfintul-vasile-cel-mare-despre-partasia-cu-erezia/

    RăspundețiȘtergere