joi, 7 decembrie 2017

Două minuni despre Sf. Iacov Tsalikis povestite de IPS Neofit de Morfu. "Despre asta aș fi întrebat pe toți sfinții: despre Cipru, despre Siria..." Sf. Iacov mi-a întors mintea "cu pricepere, spre cum să-mi dezvârtoșez inima, cum să învăț să mă pocăiesc, cum să mă rog, să slujesc"


Mitropolitul Neofit de Morfu prezintă două întâmplări minunate cu SF. IACOV TSALIKIS 



Așadar, două lucruri pe care le-a spus și este bine să le amintim. Primul a fost când am avut o problemă la picior, și i-a spus el Sfântului David, dar nu m-a făcut bine. Oarecum indignat Sfântul, într-o zi ploioasă, a mers la peștera Cuviosului David, o peșteră aflata la 20 de minute, în pădure. S-a dus acolo, prin ploaie, să se roage pentru mine și pentru alți oameni care aveau probleme asemănătoare. 

Căutându-l, pentru a mânca împreună la prânz, am realizat că alergam, deși mă duruse piciorul și nu putusem nici să stau [în picioare] să cânt zilele acelea. L-am văzut prin ploaie, am alergat la el. Si el se întoarce bucuros și îmi zice: "Alergi, alergi?". Îi zic: "Da, acum vad că alerg". Am realizat, da. Îmi zice: "Știi de ce alergi? Am fost la peștera Cuviosului David". Si ce ploua atunci! Ploua mult. Eu, șiret, îndată m-am uitat la pantofii lui, să văd dacă aveau noroi. Si erau foarte curați. Îmi zice: "Ce, te uiți dacă am pantofii murdari de noroi? N-am mers, copilul meu, pe jos. Pe altă cale am mers, în chip duhovnicesc. Îngerul Domnului m-a purtat până acolo".  "Si, pentru ce te-ai rugat?", îi zic. "Pentru tine, ca să te faci bine, cum te-ai și făcut, pentru alți oameni, care mi-au cerut, și pentru Ciprul nostru să fie eliberat. Se va elibera Ciprul, copilul meu, și tu vei trai aceasta".  Primul lucru care mi l-a spus a fost despre Cipru. Crezi că atunci, deși provin dintr-o familie, cu puternice convingeri politice, și mă interesează pentru viitorul locului, nici măcar n-am întrebat aceasta?! Altfel, despre asta aș fi întrebat pe toți sfinții: despre Cipru, despre Siria... Gândește-te, adică, ce m-aș fi folosit! Mintea mea era deja în alta parte. Iacov a întors-o cu pricepere spre cum să-mi dezvârtoșez inima, cum să învăț să mă pocăiesc, cum să mă rog, să slujesc. Așadar, primul lucru este aceasta.

Celalalt, există și pe internet, când l-a văzut pe prietenul său, prietenul său fiind Sfântul Ioan Rusul. Si l-a văzut, nu în vis, a mers în pelerinaj la Procopie și, spune el, că a stat la Sfântul Ioan Rusul, care are moaște întregi și care i-a spus: "Ah, Părinte Iacov, vezi toată lumea asta care vine și mi se închină?". "O văd", a spus el, "Mare cinste ți-a dat Dumnezeu, să ți se închine atâta lume". "Da", îi spune, "mulți sunt închinătorii mei, dar puțini sunt prietenii mei" - cei care au cu adevărat înlăuntrul lor credința în Dumnezeu. Si îi spune: "cum ți se par lucrurile, Sfinte Ioane?". Auzi cum vorbesc doi sfinți! Si îi spune Sfântul Ioan Rusul: "Ah, Părinte Iacov, trebuie să fie război!". "Nu alt război, Sfinte Ioane! Copil fiind în Asia Mica a fost război". "Apoi", i-a zis, "a avut loc cel de-al doilea Război Mondial, a fost războiul civil. Lumea va avea neîncetat acest blestem?". "Nici noi nu vrem să fie război, dar lumea asta nu-și revine din declinul în care se află". "Pentru ce trebuie să fie război?". Si i-a răspuns: "Pentru nelegiuire, pentru necredință și pentru desfrânare".   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu